sâmbătă, 30 iulie 2011

Inger cazut (partea III)

        Doamne, e noapte. Iar eu sunt fericit, cuprins de teama, dar fericit caci am reusit sa ating lumea ce pana acum statea sechestrata in nestiinta, sub picioarele mele. E noapte si ploua, ploua atat de sublim si de rece. Pentru prima oara in viata mea pot simti stropii de roua ai cerului pe care pana acum doar ii admiram visator. Ii simt. Sunt pe un camp larg si e intuneric. In fata mea intuneric, in spate intuneric… ma dor ochii de atata obscuritate, caci am fost obisnuit cu lumina si simplitatea. Dar intunericul este atat de complex si in acelasi timp, de derutant si de nul. Daca privesc in sus nu te vad, Tata, si nu ii pot vedea nici pe cei cu care ma puteam asemana odata. Daca privesc la imparatia Ta vad doar ceata si ma simt parasit. Am senzatia ca nici nu ma mai urmaresti cu privirile, deja m-ai uitat. Acum inteleg de ce cei de aici il percep atat de greu pe Dumnezeu.
      Insa undeva, departe, in zare… sunt luminile orasului… si este si Ea. Acum ca o simt atat de aproape, nu gasesc curajul de a ma misca din loc, de a imi lua sansa sa o vad, sa o admir, sa o ating… Acum ca sunt aici si ca mi-a fost atat de greu sa ajung aici, realizez ca nu pot merge mai departe. Ma voi multumi oare cu placerea de a ma sti doar mai aproape de un vis mult prea frumos pentru a putea fi suportat de coardele pieptului meu ? Privesc in sus… sentiment de nesiguranta… Ploaia… vise neimplinite… Am doua posibilitati… sa merg mai departe si sa opresc suvoiul de picaturi imbibate cu raceala, sa opresc extinderea intunericului in lume, sa merg mai departe si sa imi ating iluzia… Sau sa raman aici, sa raman pe loc si sa imi las ochii sa nasca inca o lacrima cereasca, inca o picatura de ploaie, inca un vis neimplinit. Sa raman aici si sa privesc luminile orasului, sa astept sa ma topesc odata cu ploaia sau cu rasaritul sec al soarelui. Sa raman aici si sa nu o vad macar o clipa pe Ea, pe iubita mea cu ochi rapitori, cu buze pacatoase, cu sani rotunzi si calzi… pe Ea. Mi-e frica… ca ma va respinge… sau ca ma voi respinge singur, rusinat de indrazneala de a face atatea pentru dragostea unei pamantene. Micuta mea care nici macar nu stie ca Cineva o iubeste atat de mult incat isi lasa viata sa se stinga chiar acum. Ce face Ea ? Iubeste poate un altul in noaptea aceasta ?
Dar am vazut maretia intunericului, adancimea durerii si inutilitatea visului. Nu am vazut ce imi doream, dar am vazut Totul. Ploua… cu vise, cu lacrimi, ploua cu speranta si moarte… Ploua cu ingeri.
Ploua… cu vise, cu lacrimi, ploua cu speranta si moarte… Ploua cu ingeri.


Inger cazut (partea II)

      Doamne ! Erai atat de frumoasa ! N-am crezut vreodata ca voi avea sansa, dreptul de a-ti privi sublimele forme materiale prin ochiul de fereastra al noptii ce face uneori legatura cu ochiul de fereastra al camerei tale cand luna straluceste rotunda si plina in gandurile ei. Am savarsit probabil cel mai crunt pacat pe care o fiinta ca mine, daca ceea ce sunt eu poate fi numit fiinta, il putea savarsi vreodata. Am indraznit sa imi cobor privirile pe trupul tau si imi era frica… in fiecare secunda imi era frica si eram gata sa ma pierd in propria lume si sa te parasesc, caci aveam senzatia ca lumina ochilor mei ti-ar putea arde invelisul fraged al pielii. Imi era frica ca m-ai putea simti coborand tot mai mult intre sanii tai, agatandu-mi dorintele de sfarcurile tale… si atunci n-as mai fi cutezat vreodata sa iti rostesc numele macar, sa iti visez intunericul irisilor cu ochii deschisi. Un sarut ar fi fost de ajuns sa imi asigure fericirea pe vecie, si nici macar un sarut… o simpla atingere intre varful buzelor mele arse de apasatoarea puritate in care am fost inchis si dulceata buricului tau inecat in ispite pamantesti, dezgustatoare, pacatoase, atat de pacatoase incat as da oricand Raiul ce ma incatuseaza pentru o singura evadare in iadul ascuns, cu buna stiinta si intentie a Creatorului, intre inspititoarele tale picioare.
    Ai muri… Doamne, cum ai muri si te-ai topi in sufletul meu curat si in trupul meu imaginar daca ai fi a mea. Sau poate eu m-as rataci in tine, si nu as mai gasi vreodata iesirea spre lumina iertarii… Te-as iubi peste limitele eternitatii daca m-ai primi o singura data in tine.
M-am strans in durere si mi-am vandut o petala,
O petala din aripi, din viata mea goala,
M-am ratacit in taceri pana cand tacerea
Mi-a-ntreit sangeros de sadic durerea.
Mi-ai auzit lacrimile pe icoanele tale
In noptile reci acoperite cu zale
De nepasare si ganduri, de iubire cereasca
Rastignita pe-o iluzie profund pamanteasca.
Paraseste-ma, Tata, arunca-ma-n mare,
Arunca-ma-n iad, in a Ei inchisoare,
Arunca-ma-n ceruri, in nori, in nestire,
Uraste-ma, Tata, caci m-am pierdut in iubire.
M-am ratacit in pacat, m-am atins de-a sa piele,
Am iubit-o carnal in toate visele mele,
Am invelit-o in aripi, in lumina si viata,
Mi-am pierdut ratiunea in ispite si ceata.
Uraste-ma, Tata, sa pot pleca din albastru,
Sa ma puteti numi toti un simplu inger sihastru,
Un ratacit in Nicaieri-ul ascuns de sub mine,
Unde iubirea n-aduce pacatu-unei crime.
Dar lasa-ma, Tata, elibereaza-mi destinul
Sa-i pot urma numele amar ca pelinul,
Caci imi arde gatlejul, imi arde plamanii,
Ma cheama ne-ncetat in ghiarele lumii.
Isi ingenunchia sperantele, visele, lacrimile, sufletul, intregul suflet, curatul suflet… la picioarele Creatorului. Era gata sa-si arunce oricand aripile, coroana, juramantul etern pentru a putea cobori in ceea ce pentru el ajunsese sa semene cu un templu, in lumea de jos, unde zeita era doar Ea, copila, pacatoasa copila cu ochi de intuneric. In privirile Zeului era raceala, tristete, neinduplecare… In privirile ingerului era dragoste, durere, era pura nebunie. Avea sa plece si fara binecuvantarea Tatalui, avea sa plece oricum, cu riscul de a sfarsi strivit de duritatea impactului cu realitatea. Sa plece… sa-si rataceasca singur visele in disperare, in esec, dezamagire… Voia doar sa o vada, macar sa o vada si sa ii atinga mana dreapta, sa i-o ridice spre pieptul lui pentru ca Ea sa ii poata simti inima… Iar apoi, apoi ar fi putut sa moara, sa se topeasca… fericit… atat de fericit.
Si-a scurs seva nemuririi la portile eternului,
Nechibzuinta i-o plangea zeita infernului,
Oftau stele si zvacneau aripile aruncate,
Prinse si distruse rece de-ale iadului Hecate.
Zambea adanc, nestiutor, cuprins in al sau vis,
Crezand intr-un destin macabru, niciodata scris.
O lege-a firii-a fost calcata de-a lui saritura
In intunericul funebru ce respira doar ura.
Va curge din Eden un inger, un suflet pierdut
Ce-a vrut sa stie ce-i iubirea, sa afle n-a putut…
Va curge din Eden un inger, un suflet pierdut
Ce-a vrut sa stie ce-i iubirea, sa afle n-a putut

Inger cazut(partea I)


           Ploua… cu vise, cu lacrimi, ploua cu speranta si moarte… Ploua cu ingeri.
As da orice sa pot evada de aici. Am vazut un chip cald acolo jos, atat de cald si de profund. Cu ochii atat de negri. Cand i-am zarit irisul intunecat mi-am dorit sa fie vesnic noapte, am inceput sa urasc albastrul orbitor al cerului. Si de fiecare data cand priveste in sus am ametitorul sentiment ca se uita la mine, ca imi striga numele cu privirile. Numele meu, numele pe care nu il am… sau poate in toata aceasta eternitate l-am avut mereu si doar Ea il stie. Nu, odata cu Ea s-a nascut si numele meu, destinul meu, vointa mea, dorinta de a-mi parasi cuibul de lumina pentru a o putea iubi, acolo, jos… in lumea pe care pana acum o numeam Nicaieri. Inteleg ca inseamna mai mult, mult mai mult neantul acela ce se intinde la picioarele norilor. Priveam totul de sus, vedeam doar ceata si niciodata nu am fost curios sa stiu ce se afla sub Noi, sub lumea celor divini. Era aproape infricosatoare ideea de a cobori acolo. Dar intr-o dimineata… intr-o banala dimineata… s-a desprins ceata, s-a rupt gri-ul ce despartea cele doua lumi paralele si am vazut-o pe Ea, am vazut intunericul si, spre pacatul meu, mi-a placut intunericul. L-am adorat de prima data cand l-am vazut atat de adanc si de maret, de unic, in ochii Ei. Intunericul… Deja mi-am scufundat ratiunea undeva departe de realitatea in care am trait pana acum. Iar floarea de putere, de nesiguranta si de lumina in acelasi timp, ma invaluie tot mai mult. E poate ceva ce pare imposibil, poate chiar e imposibil, insa eu voi pleca de aici. Stiu ca nu imi este permis, stiu ca voi suferi. Dar voi fi capabil sa inving orice. Voi invinge necunoscutul, durerea, raceala lumii de acolo. De un singur lucru mi-e frica : mi-e frica ca atunci cand voi ajunge la Ea, Ea nici nu se va uita la mine…
        Creaturile ca el nu au avut vreodata vise. Ca sa poata sluji in lumea divina, Dumnezeu le-a luat visele, fanteziile, le-a orbit ochii ca sa nu poata vedea frumusetea straina a celor de jos. A facut poate o greseala cand a creat lumea : a creat doua taberi, cea de sus si cea de jos, ca din acestea doua sa se nasca inevitabil si cea de dedesubt. Insa poate si-a ratacit chiar El privirile macar odata dupa vreo muritoare cu ochi de demon si a implantat samanta vulnerabilitatii in toti cei din jur. Insa nu ar fi recunoscut absolut niciodata asta si nu ar fi eliberat niciodata pe nici unul din slujitorii lui pentru o obsesie trecatoare.
Iar el statea absent pe un colt de nor, si se intreba uneori ce s-ar intampla daca ar aluneca. Astepta cu nerabdare si cu sufletul cazut undeva in stomac sa se dizolve ceata si sa vada intunericul cuprins in doi irisi micuti, nevinovati. Se intreba daca ceata ar putea sa il adaposteasca in opacitatea ei, cauta din priviri, cauta inconstient, o crapatura in Calea Lactee pentru a patrunde in… nici el nu stia unde… Era un drum lung de parcurs pana unde visa el sa ajunga, dar simtea acea lume atat de aproape de inima sa incat trecea mereu cu vederea greutatile. Care greutati ? Exista iubire… « Ma iubeste ? »
In pure cuvinte nascute din vise
Era liber, curgea in infernul tacut.
Credea in puteri nespuse, nescrise,
Dar nici o putere nu l-a salvat de trecut.
Un trecut de durere in apa seaca de Rai,
Privind ratacit, creand nopti de mila,
Cu buzele dulci ca macii rosii de mai,
Visand tot mai mult la un glas de copila.
Credea in iubire, sau poate-n iluzii…
Frangandu-si o aripa de-un colt de speranta.
Inconstient pica tot mai des in confuzii,
O clipa nu uita a tacerii nuanta.
Ar fi dorit uneori sa isi strige durerea,
Sa-si ucida plamanii intr-un strigat de ura.
Dar negasind macar odata puterea,
Cuvintele se topeau mereu pe-a sa gura.

Gand...

Picura un gand intunecat pana-n adancuri
si imi scufund privirea inauntru,pentru a nu simti
ploaia de sange ce-mi cade peste vanturi.
Nu simt,nu vad,dar stiu,si nu ma voi minti.
E liniste..atat de liniste incat inghit tacere..
imi simt constiinta muta strangand curent,
incet ma-ngrop in mine,avand in vedere
ca focul pentru viata-mi e aer permanent.
Tu nu cauti ca si mine-un adevar
sa legi viata de viata si moartea de moarte.
Tu spui ca-s o dementa,ca-s dusa,nu ma supar!
La urma urmei asta vreau… sa fiu dusa departe.
Ploua,acel gand ma ploua-n lumea mea de stele
si-am incercat sa ma feresc de cer ca sa ma pot gandi,
la el,si m-am inchis in cerurile mele…!
M-am hotarat,a lui,si nu ma veti opri!
Acum e bine,sunt eu,sunt pentru mine cer senin.
Nu am prea multe reguli si am si eu venin…
dar am si foc si cer si adevar si vanturi
Caci m-a patruns un strop de gand pana-n adancuri!

joi, 28 iulie 2011

Nature's taste

....Azi cu Ady am mers sa facem poze...URA!!! defapt era planuit sa facem acest lucru cateva zile mai devreme dar...lenea e mare cucoana..:D
A fost o dupa-amiaza bestiala-de mult timp nu m-am distrat asa))Am ras, am glumit,am barfit in pauzele blitz-urilor si chiar ne-am distrat pe cinste!!
Iti multumesc bby pentruca esti cu mine!!!

Listen to me...


video video

marți, 26 iulie 2011

Scrisoare..mie



          Iertati-mi indrazneala de a fi trait…
Probabil am clacat in fata vietii si de aceea viata m-a impins la limita ei, la granita cu sfarsitul fizic. Stiu ca nu mai vrei sa ma asculti, dar sper ca toti acesti 16 ani petrecuti impreuna, legate una de alta in lanturile aceluiasi trup, te vor determina sa citesti totusi ultimele mele cuvinte, ultimele ganduri.
Te vad inca in mine, plangand, cu ochii dureros de reci, umpluti cu ura. Si imi ingheata degetele pe stilou, imi este frica sa nu inghete cerneala in rezerva si sa nu mai pot continua aceasta scrisoare. Stiu ca ura ta ar putea fi atat de puternica incat sa opreasca ceea ce am inceput, ori chiar sa dea timpul inapoi… sa imi demonstreze ca inca mai esti stapana pe tot ceea ce insemn Eu, ori poate tot ceea ce insemnam Amandoua. Nu ma detesta. As da orice acum sa nu ma fi nascut in tine, sa te fi lasat sa traiesti libera. Nu mai pot… Nu mai pot face nimic, doar sa amestec cerneala innegrita de tacere cu lacrimile picurate pe foaie si sa sper ca vei intelege Ceva din ceea ce incerc sa exprim cu regret… pentru prima oara Regret.
Stiu ca vei citi. O simt. Deja parcurgi infrigurata randurile, probabil astepti sa afli ceva anume, poate macar un singur raspuns la zecile de intrebari puse de-a lungul anilor. Insa acum, aflandu-ma fata in fata cu finalul, realizez ca nu te cunosc, ca nu am stiut niciodata ce insemni Tu cu adevarat, deci nu stiu ce ai vrea sa auzi. Poate vrei sa stii cum m-am nascut… cand… ? Vrei sa fii sigura ca nu tu m-ai creat si ca toata vina nu isi lasa greutatea pe umerii tai, ca de obicei.
M-am nascut odata cu tine, in tine. Ne-am format din acelasi ovul, am crescut in acelasi uter. Stiu ca nu m-ai simtit decat prea tarziu ca sa ma poti ucide, intr-un moment in care ai fi dat orice sa iti traiasca Altcineva mizera viata. Probabil am vrut cu adevarat sa te ajut, ori am fost destul de egoista incat sa ma mint si pe mine, singurul scop fiind acela de a-mi insusi un trup si o viata care nu imi apartineau, sau poate imi apartineau doar partial. Ti-am acaparat cu totul fiinta, iar in momentele in care voiai sa te intorci, te izolam undeva departe, in interior, in intuneric, la o distanta inimaginabila de orice excitatie venita din lumea exterioara. Ti-am stins incet toate simturile ce iti faceau conexiunea cu realitatea, mi-am insusit toate calitatile tale, lasandu-ti in urma defectele… pe care acum imi dau seama ca nu le-ai avut niciodata.
Trei ani la rand am condus o viata ce nu imi apartinea si m-am folosit de un trup pur… le-am impins spre Moarte. Imi pare rau, insa aceasta nu este o scrisoare in care iti cer iertare. Vreau doar sa stii ca nu ti-am dorit niciodata raul. Mai mult, am crezut ca luandu-ti locul te voi proteja, te voi tine departe de durere si lacrimi. N-am crezut vreodata ca tu plangi… in mine. Iar atunci cand te simteam plangand, te ignoram, probabil din prea mult orgoliu, sau dimpotriva… din pura lasitate si teama.
Poate ca asa a fost sa fie, ori poate ca destinul Nostru a luat o intorsatura dura, prea dura pentru a fi readusa pe calea initiala. Multi ar spune ca e prea tarziu ca aceste explicatii sa mai conteze. Te vad acolo, departe, cu ochii rataciti in ceata… nu iti mai pasa. Esti mult prea pierduta (eu te-am pierdut) ca sa mai fii atenta la aceste ultime clipe. Nu te poti bucura de ceea ce a mai ramas din sufletul tau, nu ai cum. Esti constienta de faptul ca nu vei mai vedea vreodata lumina lumii. Esti intr-o asteptare tragica, rece, dureroasa. Cu ochii lasati in jos, ai incetat sa mai privesti inainte, cu buzele stranse, transformate in doua linii albe, inghetate, incatusate in tacere, limba ta nu se va mai misca niciodata, nu vei mai scoate vreun cuvant, cand ai vrut sa vorbesti te-ai oprit, acum nu ai mai vorbi nici daca mi-as ingenunchia inima la picioarele tale. Esti seaca si muta. As vrea sa stiu doar ce gandesti, ce crezi despre tot ce s-a intamplat, as vrea sa stiu daca ma vei ierta vreodata, in ciuda faptului ca nu ti-am cerut iertare.
Te iubesc inca, faci parte din mine, sau poate ca eu sunt cea care face parte din tine. Te iubesc in raceala cetii ce te inconjoara, in intunericul noptii cu reflexe albastrii in care te afunzi, dar care ti-a ramas adevarata prietena. Inainte te vedeam ca pe o copila cu ochi de eter, calda, plina de candoare, care nu a avut niciodata ceea ce si-a dorit, te vedeam ca un inger cazut din cer, cu lacrimi in ochi. Acum realizez ca esti cu totul altceva. Esti o fiinta mult mai profunda decat te va putea vedea cineva vreodata… te vad ca pe o zeita trista, inchisa in temnita unui corp material, unui corp care imbatraneste, se usuca, se consuma pe zi ce trece… Te iubesc atat de mult, as da timpul inapoi, nu pot. Ti-as restitui trupul si viata, e prea tarziu, trupul iti este pangarit, viata murdara… mi-e rusine sa apar in fata ta cu asemenea daruri pe brate. Dar nu iti cer iertare, nu as gasi cuvintele potrivite, iar daca le-as gasi, mi-ar fi teama ca sentimentele mele nu ar fi pe deplin reale, regretul meu in totalitate format.
Iti scriu tie aceste randuri pentru ca Tu ai fost mereu cea care a contat, dar a fost lasata in urma. Ceea ce este cu adevarat nedrept este faptul ca sfarsitul inseamna moartea amandurora. Ca toate acestea sa inceteze, trebuie sa murim amandoua. Dupa trei ani in care te-am ranit neincetat, acum fac greseala capitala, ultima : te ucid. Daca una dintre noi moare, va muri si cealalta.
Astepti… Astept… Ar trebui sa… inchei si sa fac ceea ce a mai ramas de facut. Astepti… Iti ridici privirile in interiorul meu si… te vad, ma vezi… Ai fost mereu acolo asa cum eu am fost mereu aici, sau invers… Am fost mereu impreuna, ne-am creat una pe alta, acum ne vom ucide, vom fi ingropate in acelasi sicriu, in acelasi trup. Suntem una si aceeasi persoana. Si, in final, poate aceasta scrisoare nu este una de adio… tot ce incerc sa fac este sa iti cer iertare… Iarta-ma…
Suntem aici amandoua, contopite inca de la formarea trupului nostru… trupul meu… Sunt Singura… imi iau « la revedere » de la mine… imi cer iertare mie… Am fost mereu doar Eu, fortandu-ma sa vad doua persoane… Atat in ceata, cat si in lumina… doar EU.

luni, 25 iulie 2011

The angels made me cry the devil made me dance!

video


I see it in your eyes I hear it when you breathe
How deep inside you're burning baby yearning to be free
Cause every time we touch I'm blinded by your vibe
You've got in your system feel the rhythm of the tribe

Everybody dance for your right
Everybody moving grooving proving it's your night
Everybody dance for your right
Everybody moving grooving proving it's your night

The angels made me cry the devil made me dance
My body goes electric biometric I'm in trance
Cause every time we touch I'm blinded by your vibe
You've got in your system feel the rhythm of the tribe

Everybody dance for your right
Everybody moving grooving proving it's your night
Everybody dance for your right
Everybody moving grooving proving it's your night

Dance for your right

Everybody dance for your right
Everybody moving grooving proving it's your night
Everybody dance for your right
Everybody moving grooving proving it's your night

Dev "In The Dark"

video
Shit...Lumea e in Doliu dar eu iar Dansez!!
 ce plm,e vara ,nu???:D
Enjoy:P

sâmbătă, 23 iulie 2011

Free(dom)Man

video
De vreo 2 ani  Mr.FreeMan este un fenomen in  sfera internetului Din Rusia.Acesta cheama lumea la tendinta de a gandi liber si original,este un personaj filosofic care in orice repertoriu lasa loc pentru interpretari..Citez:,,Personajul de desen animat care ia la bani marunti, cu mult cinism si ironie, mai toate avantajele si dezavantajele societatii in care traim.'' Ca tema abordeaza prostitutia, existenta,prostia,increderea de sine,religia,banii si altele.
PS.voi reveni la acest subiect .

vineri, 22 iulie 2011

Dark Side



E o parte-nu e intregul.O parte din mine banala,un act din opera pe care urasc sa-l joc dar te las sa-mi apreciezi talentul.Cealalta parte e adevarata,e baza fiintei mele,e intunecata si nemiloasa, plina de incredere si de dispret-e universul meu fara vise intunecate caci aceasta e realitatea sumbra.Nu poti pasi aici pentru ca nu-ti permit eu-te distrug daca incerci,te fac sa-ti para rau,sa ingenunghezi in fata mea mai supus decat inaintea zeului tau.
DA!! Urasc zeul tau,te urasc pe tine.Te fac sa te simti vinovat si neputincios in toata fiinta ta.Te fac sa-ti doresti moartea si sa disperi.
Te fac robul dorintelor mele...

marți, 19 iulie 2011

Epic Fail (2)

Deci sa va zic ceva...
De ce m-ar interesa pe mine parerile voastre?? Nu.Nu ma intereseaza absolut deloc! Vrei intra si citeste-vrei nu intra.Dar nu te rog eu sa lasi comment sa-mi spui despre nustiu ce greseala gramaticala.:D:D acum serios sunteti imbecili cei care credeti ca ma intereseaza vreo parere!
Vrei sa lasi o parere  o parere pentru care as putea sa-mi pierd cateva secunde din viata-lasa! dar daca vrei sa-mi tii lectii de GRAMATICA mai bine nu folosi tastiera aia...
Have a nice day!
PS: Pentru Pumpkin Pie, C.L.M. si celelalte ,,PERFECTIUNI'' ale naturii am un mesaj: Nu va obositi scumpelor ca oricum nu-mi pasa de parerile voastre si mai repet o data ca puteti face click pe butonul rosu de sus din dreapta si sa cititi ORICE ALTCEVA! (^.^)

Epic Fail

Azi de dimineata mi-am luat o portie de ras..Mai exact e vorba de Alex Velea.
,,Dumnezeu sa te ,invete sa scrii!!''
Have a nice day!!

luni, 18 iulie 2011

Suntem marionetele razboiului in vitro,sclavii propriului nostru cosmar…

  Suntem pur si simplu niste fricosi care se tem sa exclame ca ei sunt mai presus de toate,ca ei sunt cea mai rationala fiinta ,ca de ei depinde totul,cautand disperati un fir de ata de care sa se sprijine si o scuza pentru greselile lor.
   Suntem pur si simplu niste nerecunoscatori  ,in primul rand fata de noi insine si apoi in fata universului..DA! Suntem niste soareci care se ascund in vizuina atunci cant vine vorba de responsabilitate si asumare a greselilor.De aia ne cream zei si icoane-Pentru ca ne temem sa fim responsabili de noi. Ne temem de orice si dam vina pe soarta, nestiind sau nedorind sa stim ca noi cream acea soarta…Cosmarul nostru este libertatea pe care atat de mult o dorim si tot atat de mult fugim de ea-suntem sclavii ei.Visam la lucruri si locuri mai bune uitand sa traim, privim trecutul fara sa stim ca pierdem prezentul. Cine esti tu pentru altii daca nu stii sa fii totul pentru tine?? Pentru cine vei fi CINEVA daca in fata oamenilor de prezinti ca NIMENI?
    Fii tu insuti si uita de tot!

sâmbătă, 16 iulie 2011

2012


Civilizatia strabuna Maya a prezis ca in anul 2012, se va produce un cataclism la nivel mondial, prin trecerea la o noua epoca spirituala, plina de schimbari pentru omenire Profetia Maya: adevar sau mit? Potrivit calendarelor marii civilizatii meso-americane, recunoscute ca fiind cele mai precise de pe Terra, de sfarsitul lumii nu ne mai despart decat patru ani. Formidabili observatori in stele, mayasii au descoperit in urma cu 3.000 de ani oscilatia axei terestre care, cu cicluri de 26.000 de ani, schimba continuu pozitia aparenta a astrelor. In prezent, ne apropiem de finalul unui asemenea mare ciclu, care, in conceptia mayasa, coincide cu sfarsitul lumii, prezis pentru decembrie 2012, dupa cum informeaza Ziua.Profetia maya privind anul 2012 este dintotdeauna un best-seller in cultura New Age. Pentru civilizatia Maya, anul 2012 va marca trecerea la o epoca mai spiritula, intr-un domeniu al unui nou element pe care l-am putea traduce prin "eter'". Interpretarile privind felul in care va arata acest sfarsit difera, insa multi considera ca fi o trecere traumatizanta si ca nu este exclus sa implice sfarsitul intregii umanitati. Nimic nou, numai ca un om de stiinta american, Lawrence E. Joseph, deosebit de pragmatic fiindca este si un intreprinzator de succes, a verificat aceasta teorie cu metota galileiana si si-a prezentat descoperirile in cartea intitulata "Apocalipsa 2012. O ancheta stiintifica cu privire la sfarsitul civilizatiei", recent tradusa in Italia si aparuta la editura Corbaccio.
Deci,mit sau realitate??

miercuri, 13 iulie 2011

FaceBook...

Cati din voi nu ai un cont pe facebook??
Ei bine…Sa vedem si cele mai noi stiri legate de acest site de socializare…
Reteaua de socializare Facebook reprezinta "o sursa de îngrijorare" pentru organizatiile ce se ocupa de supravegherea online a sigurantei tinerilor, pentru ca, de la lansarea sa, aceasta nu a depus la politie nicio plângere legata de vreo persoana suspectata de pedofilie, potrivit The Independent. Jim Gamble, care conduce Centrul de Protectie Online a Copiilor (CEOP), a declarat ca este cu adevarat îngrijorat din cauza masurilor luate de reteaua Facebook pentru a proteja copiii. El a cerut conducerii platformei de socializare sa prezinte dovezi legate de demersurile companiei de a-i demasca pe potentialii pedofili sau pe cei care îi intimideaza pe ceilalti sub protectia anonimatului. Reprezentantul CEOP a mai anuntat ca forurile de investigatie au primit 252 de reclamatii legate de tentative de seductie cu scopul de exploatare sexuala, intimidare sau furt de identitate de la utilizatorii Facebook în primele luni ale acestui an, dar niciuna nu a fost depusa de companie. 
Observatiile lui Gamble vin pe fondul cresterii temerilor legate de protectia copiilor pe Facebook, generate de refuzul companiei de a adauga butonul "de panica" pe paginile sale cele mai populare. Organizatia CEOP sustine folosirea acestui instrument, care permite utilizatorilor sa raporteze abuzurile. Facebook sustine ca sistemul lor este sigur, dar nu avem niciun motiv sa-i credem. Numarul reclamatiilor este în continua crestere. În primul sfert al acestui an au fost depuse 252 de plângeri împotriva Facebook. Compania nu a depus, în schimb, nicio plângere. Daca sistemul este asa de bine pus la punct si sunt informatii, de ce nu iau masuri?", a spus Gamble, care a adaugat ca reprezentantii site-ului de socializare au fost, în schimb, foarte prompti în ceea ce priveste eliminarea continutului obscen sau pornografic. 
"Cred ca Facebook confunda abordarea continutului cu cea a comportamentului si acesta este fondul problemei", a spus el. "Facebook este locul unde se afla pradatorii în mediul online, unde sunt atrasi tinerii vulnerabili si sunt sedusi pentru a-i angaja în întâlniri în mediul offline. În multe cazuri, tinerii din mediul online sunt ironizati si abuzati verbal pâna când sunt împinsi la sinucidere", a spus el. CEOP primeste în jur de 800 de reclamatii pe luna împotriva diverselor forme de abuz în mediul online. Un numar de 252 dintre acestea, înregistrate între ianuarie si martie, au fost împotriva Facebook, doua din cinci având ca subiect invitatii sexuale. 
   PS:cred ca cei de la CEOP nu au cu ce-si plati facturile si fac panica .Adica de ce i-ar deranja faptul ca la politie inca nu a fost nici o plangere legata de vreo persoana legata de pedofilie?? Sa fim seriosi…acest lucru ar trebui sa-I bucure…(^.^)

Timp...

Timpul e o notiune ca  panza paianjenilor din care a fost tesuta matasea cea fina...(Mariana Fulger)
PS:Poza e de mine facuta...(^.^)

duminică, 10 iulie 2011

Cocaine-[My] Favorite Drug

     Fiecare din noi a incercat un drog-sau cel putin v-ati gandit cum ar fi sau…ati vti vizionar filme pe aceasta tematica…Nu??? (un Film pe care il recomand e ,,Requiem For a Dream’’).
    Aceasta este marturisirea unei fete de 17 ani intr-un  caz fericit, deşi încă suferă consecinţele unei perioade de teribilism despre care susţine că s-a încheiat.:
M.S.: Când ai ‘comis-o’ prima dată? Cu ce ai început?
A.D.: Am început şi eu când era adolescenţa în floare, la 15 ani. Cu ce? Bineînţeles, cu drogul săracului. Adică pastile Tussin.
M.S.: Ţi-ai dorit să faci asta dinainte de a încerca sau ai cedat pe moment presiunilor celor din jur?
A.D.: M-am bazat mult în viaţa mea pe ideea: “Încearcă orice, dar trebuie să ştii când să te opreşti şi mai ales de ce”. Nu a fost nicio presiune. Cu prima ocazie întâlnită, am zis Da. Mă tenta de ceva timp să încerc, dar, bineînţeles, ceva uşor care nu provoacă dependenţă. Am vrut să ştiu ce aş pierde dacă nu aş face-o.
M.S.: Faci parte dintr-un anturaj care consumă droguri? În ce măsură contează anturajul pentru cineva care decide să facă pasul acesta în viaţă?
A.D.: Da, fac parte dintr-un anturaj care consumă droguri, dar uşoare. La mine nu a contat atât de mult anturajul, pentru că, în momentul în care nu am mai vrut şi am zis ‘stop’, prietenii nu au mai încercat să-mi ofere. Dar, uitându-mă la cei care au evoluat în acest obicei, ajungând la cocaină şi alte droguri tari, îmi dau seama că totuşi contează foarte mult anturajul. În ceea ce priveşte drogurile, unii prieteni de-ai mei sunt foarte vulnerabili şi întotdeauna acceptă ceea ce li se oferă. Depinde foarte mult de tăria de caracter.
M.S.: Ce ai mai încercat? Cât de des te-ai drogat? Ce nu ai încerca niciodată?
A.D.: Dupa Tussin am încercat toate pastilele despre care ştiam că au efectele halucinogene (Romparkin, Regenoane, etc.). După un timp mi-am zis că, dacă tot mă droghez, să mă droghez mai elegant. Aşa că am început să fumez iarbă, lucru pe care încă îl mai fac destul de rar, ce-i drept. Mi s-a parut cea mai sănătoasă (dacă putem spune asta) şi în acelaşi timp cea mai uşoară formă de a fi high. Am încercat însă şi droguri puternice precum Ketamina, LSD sau Ecstasy. Dar am realizat rapid că asta ar strica ceva în mine. Pe vremuri luam foarte des pastile, de 2-3 ori pe săptămână, minimum, dar acestea îmi creau probleme de memorie aşa că am trecut pe iarbă. Dar, cum era mai scumpă, era şi mai rară. Cam o dată pe săptămână. Îmi place să cred că m-am maturizat şi fumez numai la ocazii speciale, ceea ce înseamnă cam odată pe lună sau mai rar. Ce nu aş încerca niciodată? O să dau răspunsul tipic: Heroina. Poveştile despre heroină chiar mă înspăimântă.
M.S.: Cum reacţionezi când te droghezi? Ce simţi/vezi/faci în asemenea momente?
A.D.: Nu am avut niciodată reacţii foarte ciudate. De la pastile ajungeam întotdeauna la o stare de apatie şi, în acelaşi timp, într-o stare în care încercam să descopăr sensul vieţii. Dacă aş fi scris tot ce aveam în cap în acele momente, aş fi făcut o lucrare de filosofie chiar bună. De la iarbă lucrurile erau mai simple; o stare de om “chill”, era bine. Însă de la Ketamină şi LSD lucrurile au luat amploare. Auzeam şi vedeam lucruri care nu existau în realitate. M-am surprins odată vorbind cu un prieten imaginar pe stradă. Acesta a fost motivul pentru care am zis că nu mai vreau aşa ceva. Starea de paranoia era mult prea puternică.
M.S.: Ai rămas cu afecţiuni cerebrale (de memorie sau abilitate de concentrare, de exemplu) după perioada în care te-ai drogat?
A.D.: Am avut noroc că perioada nu a fost aşa lungă, a durat cam un an jumate – doi, dar într-adevăr am impresia că am rămas cu oarecare afecţiuni. Memoria nu cred că are nimic, sau poate nu realizez eu, însă puterea de concentrare s-a diminuat clar. Îmi este mult mai greu să învăţ acum…
M.S.: Ce părere ai despre cei care ajung în stare avansată de dependenţă?
A.D.: Nu pot să îi judec, dar nici nu pot să îi accept. Îmi dau seama că pentru a ajunge în stare de dependenţă avansată trebuie să ai o personalitate foarte slabă şi să fii foarte vulnerabil. Sunt sigură că foarte mulţi au zis la primul fum dintr-un joint că nu vor ajunge niciodată dependenţi, că nu vor lua niciodată heroină/cocaină şi totuşi acum stau cu seringile prin buzunare, disperaţi să-şi ia doza. Şi îmi dau seama că şi eu aş fi putut să mă număr printre ei, dar din fericire am ştiut când şi de ce să zic ‘stop’. În momentul în care ai încercat un drog atât de puternic, voinţa ta se anulează. Trebuie să ştii să zici Nu tentaţiei înainte de a încerca un drog atât de puternic, pentru că puţini reuşesc să se mai oprească ulterior.
M.S.: Ai spus că ai renunţat la droguri. Ai lua-o vreodată de la capăt?
A.D.: De pastile, precum şi de LSD, Ketamina sau alte droguri tari, nu m-aş reapuca. Mi-au ajuns senzaţiile tari pe care le-am avut. Totuşi, după cum am zis, încă mai fumez din când în când nişte iarbă şi nu simt reacţii negative. Să te “spargi” cu iarbă este echivalentul unei beţii, doar că starea de fericire este constantă şi nu te manifeşti violent. Altceva în afară de iarbă nu am de gând să mai iau vreodată.
          (Articol găsibil şi pe http://obiectivbr.ro , la secţiunea Junior.)
    Avem o viata si fiecare alegem cum sa o traim…
Let do it(^.^)

News News News....

In orice minut din zi si din noapte -net sau TV avem ,NEWS''. De ce m-ar interesa pe mine stirile??eh..hai ca o sa spune-ti ca sunt o...ca nu ma intereseaza nimic si...bla,bla,bla.OK...sunt de acord ca e nevoie de stiri dar nu de cele facute din tot fleacul si de cele care  mi-ar aduce cosmaruri noaptea si mi-ar ,,ocupa'' mintea ziua.,,In Japonia cutremur'',nu mai stiu unde 2 idioti ,,se omoara pentru o datorie de 10 lei'', ,,pe trecerea de pietoni a fost calcata o batrana''(LOL.asta se intampla de cand e lumea...sau de cand au aparut autovehiculele).

Toate HotNews-urile ar avea loc pe o pagina a lor(care exista dar nu e de ajuns) si nu sa ..anpanzeasca'' toate paginile web...

      ok...si acum spuneti-mi ceva interesant))
                Hugs (^.^)

Mă cunoaște cineva...???

A
Available: Fb, Skype.Mess
Age: Mai tinara decit mama mea))

B
Birthday: 27 noiembrie
Birthplace: Disneyland
Best feeling in the world: Liberty,Freedom and hapiness
Best weather: gloomy
Been in love: of course(doar cand ma plictisesc:)
Been on stage: :X
Believe in yourself: sigur ca da
Believe in life on other planets:...da.
Believe in miracles: NO
Believe in magic: clar.
Believe in God: NOOOOO
Believe in Satan: nu cred in nimic...
Believe in Santa: =)))))) yeah…stiu si unde traieste…:D
Believe in ghost/spirits: …Poate…
Believe in evolution: Logic

C
Color: Black
Cried in school: Never…nici chiar la absolvire))(sau….nu tin minte cand ultima data am plans…mai ales la school…)
Chocolate/vanilla: Cicoooooooh.
Cake or pie: Tot ce e dulce. Sunt dependentă de sweets.
Countries to visit: Germany,Scotland
D
Day or night: Night
Dream vehicle: Bed ))
Danced: No
Danced in the rain: Am ...alergat. Se pune ? (Da)
Danced in the middle of the street: Yeah


E
Eyes: Organ pereche:caprui
Ever failed a class: ))

F
First crush: :x
First thoughts waking up:,, -Ce zi e azi???’’
G
Greatest fear: Secret..
Gum: Sometimes…yeah))

H
Hair color: ciocolata –amaruie(vopsit)
Height: cat un pai
Happy: yessssssss
How do you want to die:In liniste))
Holydays: Birthday
I
 in guys:
Eye color: no matter
Hair color: nu ma intereseaza.
Height: =)))))). 
Clothing style: 8-> *gând căruia nu-i voi da glas, dar ...8->*
Instrument: hahahaha 

J
Job: Încă nu.

K
Kids: Nuuuu….nici sa nu aud…ai urasc
Keep a journal: No…(doar blog si ala din cand in cand)

L
Love: <<3
Love at first sight: yeah

M
Movie: Scary
Marriage: Noţiune al cărei sens nu îl pot înţelege.

N
Numar: nu conteaza
Nickname: Elys

O
One wish: Sa ajung cat mai departe…:P

One phobia: tot ce tine de animale(insecte)

P
Place you'd like to live: Langa ocean
R
Reason to cry: Nici unul:P

S
Song: Freedom(Dan Balan)
Shoe size: 37.
Smoked: „Yeah…Sometimes
Sing well: No
Stuffed animals: No one

T
Time for bed: 1-2
Touch your tongue to your nose: No
W
Wanted to be a model: No
Where do we go when we die: Cred in reincarnare:P

X
X-mas: Urasc…

Y
Year it is now: 2011.
Yellow: Sun
Z
Zodic sign: Sagetator

 (c)

sâmbătă, 9 iulie 2011

Baby, I have no story to be told

Ok…azi nu am chef de nimic…doar un dus rece la ce caldura e afara))
…..
Nu stiu de ce odata cu trecerea timpului oamenii sunt mai grabiti-mai indiferenti…Mi-e dor de zilele intregi petrecute in fata blocului cu ,,gasca’’ alergind si zbintuindu-ne pe afara Cred ca o data cu dezvoltarea tehnologiinor ,, retrogradeaza’’ viata…imi e dor de minutele pe care le petreceam impreuna cu ai mei,de rasaritul si aerul curat pe care il intilneam dimineata si care acum pentru mine nu mai are nici o valoare,mi-e dor de risetele si zgomotul pe care il faceam cand eram toti acasa, de mirosul bucatelor atunci cand ma intorceam de la joaca..de sfaturile si mustrarile pe care mi le faceau…Mi-e dor de tot- de orice an trecut si amintit((
Vreau sa raman copil…