duminică, 15 iulie 2012

Din nou iluzii.


     Îi simt inca mirosul intepator,mana atingand coapsele mele si buzele lui calde. Încă nu îl pot uita-nici nu vreau. A fost o iluzie plăcută pe care nu as uita-o dar nici nu vreau sa mai astept...sa astept mesaje pana tarziu sau cuvinte spuse aiurea. De ce nu putem stinge sentimentele atat de usor cum stingem o tigara? De ce bagam sentimente acolo unde e interzis,acolo unde stim ca e fara rost? As vrea sa uit dar totusi nu vreau...inca nu s-a terminat nimic dar trebuia sa se termine demult. Ar fi trebuit sa fim niste straini deja-eu acasa,el plecat peste hotare. Dar...unor intamplari nu le putem face fata. Acum eu aici si el acolo cu o dulce amintire si o nerabdatoare asteptare de reintoarcere.
    Oare sa-i spun ce simt pentru el? Oare sa-i spun ca nu am putut sa nu ma indragostesc? Oare sa-i spun ca intelegerea noastra ‘’fara semtimente’’ a fost incalcata din prima noapte cand i-am simtit atingerea?
  Si totusi mai risc o data sa-mi petrec noaptea in asternuturile lui,sa-I simt respiratia pe gatul meu- o dorita noapte. Dar apoi ce fac? Cum sa uit??
De ce nu sting sentimentele asa cum imi sting acum tigara??