Bag p*la in toate

...Si totusi totul e inselator,chiar si vremea de afara.
Am crezut in iubire-m-am convins ca ea pentru mine e moarta,mi-a ramas prietenia pe care astazi am condus-o pe ultimul drum.
 Atat!
Nu mai am nevoie de asa numitii prieteni,nu mai am nevoie de nimeni. Mi-a ajuns!

''Mi-e dor de un duşman adevărat. Mă sufocă devotamentul falşilor prieteni.''
Imi bag P*la in tot!

October Loneliness

Frigul imi ingheata nervii.Orice firicel epiterial e acum inghetat. Iar zgomotul ploii parca grabeste procesul de degerare nervoasa.

Muzica de pe fundal si toate gandurile imi invadeaza mintea cu o putere si totusi solemnitate mortuara. Azi sunt mai melancolica. Azi nu glumesc ,azi doar meditez: la ceea ce am facut,la ce a trecut si nu vreau sa-mi imaginez viitorul. Sunt momente cand nu vrei nimic altceva decat liniste si singuratate.

Nu am tinut niciodata o persoana fortat langa mine. Nici vreo iubire,nici vreun ‘’prieten’’. Timpul  arata adevarata fata. Dar nu schimba nimic. Nu am regrete: ce am pierdut ,pur si simplu nu a fost al meu . Atat!

Cine e cu adevarat langa tine,ramane pana la moarte fara orgoliu si fara egoism,iar cine fuge-iti lasa inima sa inghete in luni de toamna tarzie.

Din nou iluzii.

     Îi simt inca mirosul intepator,mana atingand coapsele mele si buzele lui calde. Încă nu îl pot uita-nici nu vreau. A fost o iluzie plăcută pe care nu as uita-o dar nici nu vreau sa mai astept...sa astept mesaje pana tarziu sau cuvinte spuse aiurea. De ce nu putem stinge sentimentele atat de usor cum stingem o tigara? De ce bagam sentimente acolo unde e interzis,acolo unde stim ca e fara rost? As vrea sa uit dar totusi nu vreau...inca nu s-a terminat nimic dar trebuia sa se termine demult. Ar fi trebuit sa fim niste straini deja-eu acasa,el plecat peste hotare. Dar...unor intamplari nu le putem face fata. Acum eu aici si el acolo cu o dulce amintire si o nerabdatoare asteptare de reintoarcere.

    Oare sa-i spun ce simt pentru el? Oare sa-i spun ca nu am putut sa nu ma indragostesc? Oare sa-i spun ca intelegerea noastra ‘’fara semtimente’’ a fost incalcata din prima noapte cand i-am simtit atingerea?

  Si totusi mai risc o data sa-mi petrec noaptea in asternuturile lui,sa-I simt respiratia pe gatul meu- o dorita noapte. Dar apoi ce fac? Cum sa uit??

De ce nu sting sentimentele asa cum imi sting acum tigara??

Totul Pentru Nimic

    Și nu am mai scris pe aici de ceva vreme. Poate din lipsa de timp sau de inspirație:nici eu nu mai stiu.

În ultimul timp am cautat totul acolo unde nu era nimic,și am pus suflet acolo unde trupul era mort.E o parte moarta și plina de viata a existenței mele. E o perioada pe care vreau dar nu o voi putea uita. E ceea ce numesc unii iluzie iar altii prostie.Iar eu incă sunt la granita dintre cele doua: am facut prostii doar din iluzii.            Am crezut ca nu am sentimente,ca totul e doar fizic-dar m-am greșit.

În aceste momente vreau să iau totul de la capăt:să trăiesc așa cum am trăit până acum fără griji și fără resentimente dar nu pot. Am înteles ca orice as face sa-mi ascund adevarata fata, inima nu poate accepta,degeaba ai  in ochi lumina cand inima iti plange. Trebuie sa traiesc din nou,trebuie sa gasesc puterea de a uita totul!

   Am învăţat că toate trec dar nu aşa cum îţi convine.