duminică, 11 decembrie 2011

Măşti...




<<Cînd nu mai aveam nimic de pierdut, am primit to­tul. Cînd am încetat a fi cine eram, m-am găsit pe mine însămi.>>
E un citat dintr-o carte care m-a facut sa ma gandesc asupra vietii si asupra  rutinei traite,asupra  temerii de a ne destinge.Oamenii se tem sa fie cine sunt ei cu adearat:poarta o masca si par fericiti! Isi ascund dorintele,isi ascund sentimentele,iar cel mai rau e cand ascundem visele...
Azi m-am decis sa fie o zi a liberului spirit:m-am uitat in oglinda si am intrebat ce vreau....VREAU LINISTE! Si asta fac acum...stau linistita.
credeţi că e normal ca femeile îndrăgostite să fugă de Făt-Frumosul lor? Ca oamenii să viseze la fermele lor în loc să se gîndească la dragoste? Ca bărbaţii şi femeile să-şi vîndă timpul, fără a şi-l pu­tea răscumpăra? Şi că, de fapt, toate astea se întîm­plă, aşa încît nu contează ce cred sau ce nu cred eu. Tot ce este contra naturii, contra dorinţelor noastre celor mai intime, toate acestea sînt anormale din punctul nostru de vedere. Ne căutăm in­fernul, ne trebuie milenii ca să-l construim şi, după multă strădanie, putem trăi acum în cel mai rău chip cu putinţă.
Cand ultima data ati fost ceea ce sunteti cu adevarat??

miercuri, 7 decembrie 2011

Ce inseamna ''Fericire''?

Se zice ca un profesor de filosofie stătea în fata clasei având pe catedră câteva lucruri. Când ora a început, fără să spună un cuvânt, a luat un borcan mare de maioneză  gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a întrebat pe studenti dacă borcanul este plin si acestia au convenit că asa era.
Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf. I-a întrebat din nou pe studenti dacă borcanul era plin iar acestia au fost de acord că asa era.
Profesorul a luat după aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenti cum stătea treaba iar acestia au răspuns în cor “pliiin”!
Profesorul a scos de sub catedră două cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de această dată definitiv. Studentii au râs. “Acum” a spus profesorul după ce hohotele s-au domolit, “as dori să întelegeti că acest borcan reprezintă viata voastră.
Mingile de golf reprezintă lucrurile importante pentru voi, familia, copiii, sănătatea, prietenii si pasiunile voastre, si că dacă totul ar fi pierdut în afară de acestea, viata voastră ar fi tot plină.” “Pietricelele sunt celelalte lucruri care contează pentru voi, serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mărunte”
“Dacăa veti începe cu nisipul,” a continuat el “nu veti mai avea unde să puneti mingile de golf si pietricelele” “La fel si în viată, dacă îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante pentru tine.” “Acordă atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. 
Joacă-te cu copiii, fă-ti controale medicale periodic, iesi cu familia si cu prietenii în oras, joacă golf, vei avea suficient timp altă dată să faci curat sau să repari cine stie ce dispozitiv . Ai, în primul rând grijă de mingile de golf, ele contează cu adevărat. Stabileste-ti prioritătile, restul e doar nisip.” 
Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele două căni de cafea. 
Profesorul a zâmbit “Mă bucur că întrebi asta, ele vor doar să arate că, oricât de plină ar părea viata ta, e loc întotdeauna pentru două căni de cafea, împreună cu un prieten.
Ce este fericirea pentru voi??

luni, 5 decembrie 2011

Iar iluzii...


       Hey…nu am mai scris demult pe aici…imi cer scuze…dar am o scuza: nu prea am timp liber sic el pe  care il am incerc sa nu-l pierd intr-o viata virtual!Sper ca e bn…
Printre toate randurile’’ filosofale’’ si intortocheate de pe acest blog…am ajuns si la ganduri mai feminine.Era nevoie si de asta intr-un sfarsit.
     M-am ciocnit de mai multe tipuri de oameni in ultimul timp si e mai greu sa-mi fac o imagine clara asupra realitatii si asupra lumii din jur cand minciuna si ura se afla la inaltime. Am multe intrebari la care nu gasesc un raspuns cel putin ,,comestibil’’.Am lucruri de rezolvat care ma privesc doar pe mine si am de luat niste decizii iar asta e cel mai greu lucru posibil:Sa iai o decizie corecta!
Nu pot sa mai traiesc asa…trebuie sa-mi  fac curat in ganduri in cel mai apropiat timp,iar eu am inteles ca nu sunt inca pregatita pentru viitor.Decizii care imi formeaza viata,caracterul,care imi pecetluiesc viitorul.Trebuie sa  fac un efort si sa inteleg psihologia oamenilor,trebuie sa invat sa scap de naivitate,trebuie sa rationalizez,trebuie…
    Aici oamenii gandesc altfel…sau e doar o iluzie…aici oamenii sunt mai materialisti decat ii stiam eu,aici oamenii se ,,folosesc’’ unii pe altii drept niste carpe de 2 bani,aici totul e altfel.
Imi e greu sa ma decid daca merg la biserica sau nu…stiu ca …nustiu…doar presupun ca voi fi tare si voi alege un drum corect,sau nu merg la biserica pentru ca viata mi se pare atat de dulce si frumoasa fara toate sinchiselile bisericesti.Tot nu cred in vreun dumnezeu dumnezeu dar vreau sa schimb ceva in viata…fiindca am pierdut prea multe si nu vreau sa pierd viitorul.
    Poate sunt doar ganduri adolescentine la care voi rade in hohote peste cativa ani cand voi recite,sau voi plange.Ferm este faptul ca asta traiesc acum si imi e greu sa iau deciziile vietii.
     Cineva imi spunea ca noi traim doar din iluzii si ceea ce facem sunt doar iluzii…sper sa fie asa…