alerg împiedicata
mi-am pus gleznele invers
şi mi-am pansat rănile cu foi din cărţile cele mai blamate
în jur stropi de seringă
ating orgasmic durerea
transpiraţia mi-se adună pe ceafă
o să fie o nouă chakră a durerii
se va numi
băloasa
alerg pe autostrada mea de carne vie
calc în picioare tot ce are etichetă
pe care scire oblic
iubire
x şi 0 o să joc pe fundul lor transpirat de atâta sex
detaşat cum îi stă bine unui fugar sângeriu
am ajuns la mansarda cu uşi şi coridoare
creierul meu miroase a drojdie
şi curge
trist...
RăspundețiȘtergere