Măşti...

<<Cînd nu mai aveam nimic de pierdut, am primit to­tul. Cînd am încetat a fi cine eram, m-am găsit pe mine însămi.>>

E un citat dintr-o carte care m-a facut sa ma gandesc asupra vietii si asupra  rutinei traite,asupra  temerii de a ne destinge.Oamenii se tem sa fie cine sunt ei cu adearat:poarta o masca si par fericiti! Isi ascund dorintele,isi ascund sentimentele,iar cel mai rau e cand ascundem visele...

Azi m-am decis sa fie o zi a liberului spirit:m-am uitat in oglinda si am intrebat ce vreau....VREAU LINISTE! Si asta fac acum...stau linistita.

credeţi că e normal ca femeile îndrăgostite să fugă de Făt-Frumosul lor? Ca oamenii să viseze la fermele lor în loc să se gîndească la dragoste? Ca bărbaţii şi femeile să-şi vîndă timpul, fără a şi-l pu­tea răscumpăra? Şi că, de fapt, toate astea se întîm­plă, aşa încît nu contează ce cred sau ce nu cred eu. Tot ce este contra naturii, contra dorinţelor noastre celor mai intime, toate acestea sînt anormale din punctul nostru de vedere. Ne căutăm in­fernul, ne trebuie milenii ca să-l construim şi, după multă strădanie, putem trăi acum în cel mai rău chip cu putinţă.

Cand ultima data ati fost ceea ce sunteti cu adevarat??